Uneori, o zi de 12 August începe cu un plan cât un munte de mare. Așa a început și tura prin Făgăraș și pentru Cojan Gabriel.
a.k.a Marmo sau cum ne place nouă, ambasador Trisport.ro
Cu un traseu de 91 de km și 6000 de m D+, asezonat cu alergări la numai peste 2000 de m și porțiuni tehnice și cu un ultramaraton care bate la ușă, nu pare să fie prea mult pentru Gabi și Bogdan P., colegul său de tură.
De fapt, o zi de luni începută ca-n povești 🙂
Salutare, Gabi! De când ți-ai dorit să faci tura asta? A fost o propunere spontană sau cu planuri mari?
Tura nu era în plan pentru anul acesta, dar cum eu sunt un tip imprevizibil, am răspuns afirmativ ideii lui Bogdan P, cu planul de a încerca să facem creasta în 16-17 ore, cu ritm nici prea tare, nici prea încet, ținând cont că în mai puțin de 2 săptămâni voi participa la TDS (din cadrul Ultra Trail Mont Blanc).
Duminică am plecat spre locul cu pricina și, după un somn iepuresc și micul dejun, am plecat în tură într-un ritm lejer.
Cum este să pleci într-o tură ca aceasta?
M-a încântat ideea, ținând cont de faptul că în urmă cu vreo 7 ani, o parcursesem la pas, în 2 zile, cu rucsac de 30l și dormit în Fereastra Sâmbetei.
Ideea de a parcurge creasta Făgărașului dintr-o bucată și cu echipamentul mult mai light, era mai pe gustul meu.
Prima parte până în Șaua Capra a fost decentă, dar după ce s-a instalat căldura, lucrurile au luat o altă turnură și energia se diminua văzând cu ochii.
Deja căldura se instalase binișor și începeam să o resimt din plin, pe urcări eram destul de domol, dar agil pe coborâri.
Cum a fost, cum te-ai simțit, cum este să fii pe munte atâtea ore?
Cred că a fost cea mai potrivnică zi pentru o tură de genul acesta, am suferit atât de rău de la căldură, încât aș fi preferat să mă retrag pe prima vale.
Ceasul meu Garmin Forerunner 945 a înregistrat 91 de km cu 6000D+. Cu 2000 de grade, puteai coace vinete oriunde, au 14l de apă consumați de persoană și 21 de ore, din care vreo 4 în care nimeni nu mai avea chef de alergat.
Căldura din timpul zilei ne-a ucis orice fărâmă de plan și chef, tot ce ne doream a fost să terminăm mai repede și cu damage minim.
Căldura te rupe, oricât de antrenat ai fi tu și la altitudini de genul ăsta, nu e de joacă.
Acum cum te simti, cum este recuperarea? Care sunt planurile tale viitoare?
A fost o tură pe cinste, destul de grea fără suport și mâncare solidă pe parcurs și nimicitoare pentru mușchi, ținând cont că stai numai la peste 2000 de metri altitudine.
Cu siguranță voi mai face tura, dar în condiții diferite.
Consider că la nivelul actual un 15 ore ar fi de bun simț pentru mine, dar asta lăsăm pe o dată viitoare.
După tura asta m-am ales cu ceva arsuri nașpa, umpic de febră a doua zi, dar totul pare să se regleze.
Urmează ceva alergări ușoare si imediat plecarea spre Chamonix, cu un TDS în 2 săptămâni și un 145 de km cu 9100 D+, să-mi fie țărâna ușoară! 🙂
